Sari la conținut
Tech nou
Tech

Wi-Fi-ul care dispare la bucătărie și ce îl cauzează de fapt

Router alb așezat pe un raft într-un living luminos

Routerul stă în hol, lângă ușă, pentru că acolo a intrat cablul. În living, internetul merge impecabil. În bucătărie, două camere mai încolo, filmul se oprește la fiecare minut, iar în dormitorul din capătul apartamentului telefonul zice că are semnal, dar nu încarcă nicio pagină. Mulți oameni cred că problema e abonamentul și sună la furnizor. Cel mai adesea însă, vina e locul în care stă routerul și felul în care se comportă undele radio într-o locuință.

Cum călătorește semnalul prin casă

Wi-Fi-ul este, în fond, un semnal radio de putere mică. El se atenuează când trece prin materiale, iar fiecare material îl reduce diferit. Un perete de gips-carton aproape nu contează. Un zid gros de cărămidă sau beton armat îl slăbește mult. Oglinzile mari, cutiile metalice și frigiderul funcționează ca niște bariere.

În blocurile vechi, cu pereți portanți groși, problema se simte cel mai tare. Semnalul care pleacă puternic din hol ajunge în camera din spate foarte slab, iar dispozitivul trebuie să trimită datele la o viteză mică, ca să nu se piardă pachete. Rezultatul e un internet lent chiar dacă abonamentul este rapid.

Distanța contează, dar mai mult contează ce se află între aparat și router. Două camere cu uși deschise pot fi mai bine acoperite decât una singură cu un zid de beton la mijloc.

Locul routerului, mai important decât modelul

Primul pas, și cel mai ieftin, este să muți routerul. Ideal, el stă cât mai aproape de centrul locuinței, la înălțime, într-un loc deschis, nu în dulap, nu în spatele televizorului, nu pe podea.

Dacă cablul de la furnizor te obligă să-l ții lângă ușă, ai la îndemână un truc: un cablu de rețea lung, pe lângă plintă, poate duce legătura până într-un loc mai potrivit. Costă puțin și rezolvă mai mult decât un router nou. Unii oameni evită cablurile din motive estetice, dar există variante plate care se lipesc de perete și aproape nu se văd.

Mai e o regulă pe care o uităm: antenele, dacă routerul le are, nu trebuie să arate toate în aceeași direcție. Una vertical, alta înclinată, acoperă mai bine un spațiu cu mai multe niveluri.

Cele două benzi și alegerea dintre ele

Majoritatea routerelor moderne emit pe două frecvențe, adesea numite 2,4 și 5 gigahertzi. Ele se comportă diferit și merită să le înțelegi diferența.

  • Banda de 2,4 ajunge mai departe și trece mai bine prin pereți, dar are viteză mai mică și este aglomerată de vecini și de alte aparate.
  • Banda de 5 este mult mai rapidă și mai liberă, dar ajunge mai puțin departe și se oprește mai ușor la ziduri.
  • Pentru un telefon aflat în aceeași cameră cu routerul sau în camera alăturată, 5 este de obicei alegerea bună.
  • Pentru dispozitive din colțuri îndepărtate sau pentru aparate simple, ca un senzor sau o priză inteligentă, 2,4 funcționează mai sigur.
  • Dacă routerul le combină sub același nume, poți da fiecărei benzi un nume propriu și alegi manual unde te conectezi.

Nu e nevoie să devii specialist. Dacă într-o cameră îndepărtată un dispozitiv se agață de banda de 5 și merge prost, mută-l pe 2,4 și vezi dacă se schimbă ceva.

Interferențele de la vecini și de la aparate

În blocurile aglomerate, zeci de routere emit în același timp, iar cele care folosesc același canal se încurcă între ele. Multe routere aleg singure canalul, dar nu mereu bine. În setările aparatului poți încerca alt canal și poți vedea dacă situația se îmbunătățește, în special seara, când toată lumea e conectată.

Și aparatele din casă pot deranja. Cuptoarele cu microunde, telefoanele fără fir mai vechi, unele dispozitive pentru copii cu monitor video lucrează pe frecvențe apropiate. Dacă internetul scade exact când pornești cuptorul, ai găsit vinovatul.

Sunt situații în care nimic din ce am spus nu ajută, iar casa e pur și simplu prea mare sau prea groasă. Atunci intră în discuție soluțiile care adaugă puncte de acces.

Extinderea acoperirii, fără bani aruncați

Un repetor ieftin, pus în dreptul zonei slabe, repetă semnalul slab, deci îl face doar puțin mai bun și adesea înjumătățește viteza. Funcționează dacă îl pui la jumătatea drumului, într-un loc unde semnalul încă e bun, nu în punctul mort.

Mai bune sunt sistemele de tip mesh, în care mai multe unități comunică între ele și formează o singură rețea, sau punctele de acces legate prin cablu. Cu cablu de rețea tras până într-o altă cameră, un al doilea aparat oferă semnal puternic acolo unde e nevoie și viteza nu scade.

Înainte să cumperi, hotărăște cât de mult contează pentru tine. Dacă doar un telefon din dormitor merge mai greu, o mutare de router sau o schimbare de bandă poate fi de ajuns. Dacă lucrezi de acasă și ai apeluri video în două încăperi diferite, merită o soluție serioasă.

Dispozitivele din casă care trag de rețea

Uneori routerul nu e problema, ci numărul de aparate conectate. Un apartament modern are telefoane, laptopuri, televizor inteligent, consolă, imprimantă, ceas, bec, aspirator robot și poate încă zece lucruri uitate. Fiecare consumă o bucată din capacitatea rețelei, chiar și când pare inactiv.

Intră în pagina de administrare a routerului și uită-te la lista de dispozitive conectate. Vei găsi, probabil, câteva pe care nu le recunoști imediat sau pe care nu le mai folosești. Deconectează-le. În același timp, verifică dacă televizorul sau consola descarcă actualizări uriașe exact în orele în care tu lucrezi sau privești un film.

Dacă ai cablu la îndemână, conectează televizorul sau computerul fix direct la router. Un cablu e mai stabil decât orice semnal radio și eliberează banda pentru dispozitivele care chiar au nevoie de ea. Pentru un televizor care transmite filme în rezoluție mare, diferența se simte imediat.

Parola, numele rețelei și o actualizare uitată

Un router vechi, cu parola din fabrică, este o problemă de securitate, dar și de performanță, pentru că rețeaua poate fi folosită de vecini fără ca tu să știi. Schimbă parola de acces și numele rețelei, iar dacă ai parola de administrare a aparatului încă cea de la început, schimb-o și pe aceea.

Verifică dacă routerul are actualizări de program. Producătorii mai corectează erori și îmbunătățesc stabilitatea, iar multe probleme de tipul „se blochează seara” dispar după o actualizare. Dacă aparatul e foarte vechi și nu mai primește nimic, merită luat în calcul unul nou, cu suport pentru standardele recente.

O repornire simplă, o dată la câteva săptămâni, ajută și ea. Nu e un truc de basm, ci o curățare a memoriei unui aparat care funcționează fără pauză. Poți chiar programa repornirea noaptea, dacă routerul are o astfel de opțiune.

Există și situații în care vina chiar aparține liniei. Dacă internetul este lent la toate dispozitivele, inclusiv la cel conectat prin cablu direct la router, problema nu stă în Wi-Fi. Testul de viteză făcut cu cablul îți spune clar dacă abonamentul livrează ce trebuie.

Notează rezultatele la mai multe ore: dimineața, la prânz, seara. Dacă viteza scade doar în orele de vârf, e probabil o aglomerare a rețelei din zonă. Dacă e scăzută tot timpul, ceva nu e în ordine cu linia sau cu aparatul primit de la furnizor.

Când suni, vino cu datele pregătite: ce ai testat, la ce oră, cu ce rezultat, ce ai încercat deja. Conversația devine mai scurtă, iar tehnicianul poate merge direct la cauză. Un apel cu fraza „nu merge internetul” primește, de regulă, același răspuns standard. Unul cu cifre primește atenție.

Dacă rețeaua din casă a fost făcută de cineva cu mulți ani în urmă, verifică și cablurile din pereți și prizele de rețea. Un conector oxidat sau un cablu îndoit prea strâns poate limita viteza fără nicio alertă.

Dacă locuiești într-o casă cu etaj, verifică unde stă routerul față de scări. Semnalul coboară mai ușor decât urcă, așa că pe un nivel inferior, central, acoperă adesea ambele etaje mai bine decât în mansardă.

Încearcă și să orientezi antenele spre zonele slabe, nu spre ele însele. Mici ajustări de câțiva centimetri sau de câteva grade pot schimba rezultatul, iar testul de viteză îți spune imediat dacă ai făcut bine.

Fiecare casă are particularitățile ei, iar ce merge la vecini nu merge neapărat la tine. De aceea contează testele făcute pe propriul traseu, cu telefonul în mână, și răbdarea de a încerca două sau trei variante înainte să cheltuiești bani pe echipamente noi.

Un test de zece minute

Ia telefonul și mergi prin casă, camera cu cameră, rulând un test de viteză în fiecare. Notează rezultatele pe o hârtie cu schița apartamentului. În câteva minute vei vedea hărțile punctelor slabe.

Apoi mută routerul într-un loc mai central, fie și temporar, și repetă testul. Dacă diferența e mare, ai rezolvat problema fără să cheltuiești nimic. Dacă nu, ai cel puțin o listă clară pe care să o discuți cu un specialist sau cu furnizorul, în loc să spui doar că internetul nu merge la bucătărie.