Pâlpâirea PWM la ecranele OLED apare pentru că, la luminozitate mică, multe panouri nu reduc curentul prin pixeli, ci îi aprind și îi sting foarte rapid, de sute sau mii de ori pe secundă. Ochiul percepe media acestor impulsuri ca o imagine mai întunecată. Cei mai mulți oameni nu observă nimic, dar o parte dintre utilizatori resimt oboseală vizuală sau dureri de cap, mai ales seara, când ecranul este setat foarte jos.
Ce este reglajul PWM al luminozității?
Reglajul PWM, de la modulația în lățime a impulsurilor, controlează luminozitatea prin durata în care pixelii stau aprinși în fiecare ciclu, nu prin intensitatea luminii lor. La luminozitate maximă, pixelii stau aprinși aproape tot timpul; la 20%, stau aprinși doar o mică parte din fiecare ciclu. Alternativa este reglajul prin curent continuu, numit adesea DC dimming, care scade efectiv intensitatea luminii fără întreruperi.
Frecvența PWM nu are legătură cu rata de reîmprospătare a imaginii. Un ecran de 120 Hz poate pâlpâi la 240 Hz sau la 2.000 Hz, în funcție de cum a fost proiectat. Rata de reîmprospătare este explicată separat în ghidul despre rata de refresh, HDR și OLED.
De ce pâlpâie mai mult ecranele OLED decât cele LCD?
Ecranele OLED pâlpâie mai des vizibil decât cele LCD pentru că fiecare pixel este propria sursă de lumină, iar reducerea curentului la valori foarte mici face culorile inegale și negrul pătat. De aceea, producătorii preferă PWM tocmai în zona de luminozitate scăzută. La LCD, lumina vine dintr-o iluminare de fundal comună, care poate fi reglată prin curent fără aceste dezavantaje; multe monitoare LCD sunt prezentate ca fiind fără pâlpâire. Diferențele generale dintre tehnologii apar în comparația dintre monitoarele IPS, VA și OLED.
Ce frecvențe PWM se întâlnesc și ce înseamnă ele?
| Tip de reglaj | Frecvență orientativă | Efect probabil |
|---|---|---|
| PWM de frecvență joasă | Aproximativ 240–500 Hz | Cel mai des asociat cu disconfortul la persoanele sensibile |
| PWM de frecvență înaltă | Peste 1.000–2.000 Hz | Mult mai puțin perceput |
| Reglaj prin curent (DC) | Fără pâlpâire propriu-zisă | Cel mai confortabil, uneori cu culori mai puțin uniforme la luminozitate foarte mică |
Pe lângă frecvență contează și adâncimea modulației: o pâlpâire în care lumina scade complet la zero obosește mai mult decât una în care scade doar parțial.
Cine resimte pâlpâirea PWM?
Pâlpâirea PWM este resimțită de o minoritate de utilizatori, la care apar oboseală vizuală, senzație de încordare a ochilor, dureri de cap sau, mai rar, amețeală după folosirea îndelungată a ecranului. Sensibilitatea diferă mult de la o persoană la alta și nu poate fi prezisă din specificații. Simptomele persistente, mai ales cele care nu dispar după schimbarea ecranului, sunt un motiv pentru un consult la medicul oftalmolog sau neurolog, deoarece pot avea și alte cauze.
Cum se verifică dacă un ecran folosește PWM?
Un ecran care folosește PWM poate fi verificat cu camera altui telefon, filmând ecranul la luminozitate mică: pe imagine apar benzi orizontale întunecate care se mișcă. Testul este mai clar în modul foto manual, cu un timp de expunere scurt, de 1/1000 s sau mai rapid. Cea mai sigură sursă rămân testele tehnice care măsoară frecvența cu instrumente dedicate; modul în care se citesc astfel de teste este explicat în ghidul despre citirea unui review tehnic.
Ce setări reduc efectul pâlpâirii?
- Opțiunea anti-pâlpâire sau DC dimming, prezentă pe unele telefoane în setările de afișare, care schimbă metoda de reglaj la luminozitate mică.
- Reducerea punctului de alb sau modul „foarte întunecat” din setările de accesibilitate, care face imaginea mai întunecată din software, lăsând panoul la o luminozitate mai mare, unde PWM e mai slab sau absent.
- Tema întunecată combinată cu o luminozitate ceva mai ridicată, în locul unei teme luminoase la luminozitate minimă.
- Lumina ambientală în cameră seara, ca ecranul să nu trebuiască adus la minimum.
- Pauzele regulate de la ecran, utile oricum pentru oboseala ochilor.
Pentru cei sensibili, frecvența PWM trebuie verificată înainte de cumpărare, la fel ca autonomia sau camera, deoarece nu poate fi schimbată ulterior prin setări.